PR de companie

Un cazino din Timisoara face diverse angajari si a anuntat asta intr-o reclama din revista 7Seri locala. Printre posturile scoase la concurs se numara si cele de “Public Relations Ladies”. Ce va scrie in fisa de post a persoanelor angajate in acele pozitii? Ce activitati de relatii publice vor avea ele? Si de fapt, de cand a ajuns meseria asta asa de batjocorita, ca sa fie asociata doar cu protocolul si cu zambitul frumos intr-o costumatie sumara, ca sa nu zic cu damele de companie?

Reclame interzise la promovarea unui film in SUA

Realizatorii filmului Captivity au acceptat sa retraga panourile din Los Angeles si pozele de pe taxiurile din New York, prin care isi promovau produsul. Filmul este un thriller despre un barbat si o femeie care se trezesc prizonieri intr-o celula, iar rapitorul ii terorizeaza apeland la trucuri psihologice dure. Imaginile au fost inlaturate la presiunea publicului, jignit de violenta lor. Mai jos, puteti vedea afisele filmului.

Pentru “copii de bani gata”

Importatorul de ATV-uri “americane” marca Polaris se pozitioneaza foarte agresiv, adresandu-se “copiilor de bani gata”. Exista macar o conotatie pozitiva in expresia “de bani gata”? Nu zic neaparat ca ar fi ceva rau in campania lor, dar pe cand promovarea unor produse pentru “copii crescuti in puf”, pentru “smecheri de smecheri”, “baieti de baieti”, “adevarati”, “meseriasi” sau “beizadele”?

Marketingul religiei. Cazul Bisericii Scientologice (II)

(continuare din mesajul precedent)

Articol aparut in revista Dilema Veche din 9-15 martie 2007, numarul 161.

Din perspectiva pshihologiei consumatorilor potentiali, scientologia nu se adreseaza doar nevoilor mistice, sacre, ale individului, ci in special celor de autoimplinire individuala, de apartenenenta la un grup, si de stima. Programul lor de comunicare corporativa pentru Romania vizeaza un public urban, cu venituri cel putin medii, capabil sa contribuie la sustinerea financiara a gruparii. Intrucat se autofinanteaza din donatiile individuale, scientologia activeaza in special in tarile cu un nivel de trai cel putin mediu, pentru a putea recruta suficienti membrii platitori. Solutiile lor de dezvoltare individuala sunt destinate unui public cu un nivel mediu de asteptari in ceea ce priveste cariera si viata personala. 

Biserica Scientologica a folosit in premiera pentru Romania mai multe tehnici de marketing pentru un produs religios. 

Marketingul religiei. Cazul Bisericii Scientologice (I)

Articol aparut in revista Dilema Veche din 9-15 martie 2007, numarul 161.

Cei mai pragmatici oameni de marketing abordeaza religia ca produs, supus legilor pietei si promovat prin diferite mijloace de comunicare, inclusiv reclame sau specatecole de televiziune. Foarte dezvoltat in Statele Unite ale Americii si in unele tari din Europa de Vest, marketingul religios este inca intr-un stadiu primar in Romania. In recenta campanie de comunicare a Bisericii Scientologice s-au folosit in premiera nationala tehnici neconventionale de promovare a unui produs „religios”, care au aratat faptul ca orice lucru poate fi scos la vanzare. Dar exista oare cumparatori pentru asa ceva la noi in tara?

Gruparea Scientologica a fost intemeiata de catre

CRM: top 11 greseli in Romania

Managementul relatiilor cu clientii (CRM - Customer Relationship Management) incepe sa devena un nou termen la moda, care „suna bine”, dar despre care nu prea se stie exact cum functioneaza. Firmele romanesti care il implementeaza il considera un leac miraculos pentru toate probleme organizationale. Realitatea este ca sistemul de gestionare profesionala a relatiilor cu clientii reprezinta doar o unealta, lipsita de valoare in cazul in care utilizatorul nu stie sa o foloseasca asa cum trebuie. 

Din perspectiva unui client roman obisnuit, am identificat 11 mari probleme ale firmelor care folosesc un sistem CRM (banci, hoteluri, firme de catering, firme de asigurari, retaileri de produse IT, organizatori de evenimente etc.): 

1. Dupa ce le furnizez datele personale sau ale firmei, se mai gaseste un alt angajat sa sune din nou si sa ceara aceleasi date.

O noua campanie de comunicare tip MADE IN ROMANIA

S-a tot spus ca nu e normal sa te antepronunti in legatura cu un proiect de identitate vizuala sau cu un sablon de comunicare (comentat interesant inclusiv aici), pana nu le vezi puse in practica. Asa ca acum vom discuta despre o campanie lansata deja, a carei executie este in plina desfasurare si vom beneficia si de „materialul clientului”, adica de printurile folosite. Este vorba de o noua campanie de promovare a Romaniei, desfasurata de Ministerul Integrarii Europene sub sloganul “A fresh look at Romania” si anuntata printr-un comunicat de presa. 

Trecand cu vederea peste faptul ca o conditie esentiala pentru realizarea unei comunicari eficiente este ca mesajele sa aiba un caracter unitar si sa fie subordonate unui scop precis, proiectul celor de la MIE se alatura modei de la inceputul acestui an si introduce o noua pozitionare pentru Romania, diferita de cele de dinainte, adica de cea a Ministerului de Externe, de cea a Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei , sau de cea tursitica. Romania este pozitionata de aceasta data ca membru al Uniunii Europene, tara dinamica, cu un mediu de afaceri ce ofera multe oportunitati de investitie. Cheia este cum face acest lucru.

Pe langa problema nesincronizarii campaniei cu celelalte actiuni de comunicare institutionale la nivel de tara, executia ei lasa de dorit. Printurile sunt concepute sub forma unor articole publicitare, al caror scop este informarea cititorilor despre avantajele oferite de Romania. Problema este ca printurile arata rau: au prea mult text, sunt greu de citit, nu au nici o poza, pentru legitimare vor sa imite paginile de revista dar nici macar nu se apropie ca stil de acestea si nu atrag atentia nimanui. Dar mai bine sa vedeti imaginile (click pe poza pentru a mari), scanate dintr-una din revistele in care apar reclamele: The Economist (cealalta este Financial Times):

 

Pentru comparatie, am atasat si printurile campaniilor de branding de tara lansate in acelasi timp cu noi de India si Macedonia, aparute tot in The Economist.

Industria romaneasca IT&C, vazuta din strainatate

Intr-un articol scurt din revista The Economist, aparuta azi, se face o radiografie excelenta a industriei IT&C din Romania (la pag. 67): 

• Sistemul de invatamant in domeniul IT&C nu ofera suficienti absolventi pe piata muncii. Ucraina, la o populatie de 47 de milioane de locuitori are 30.000 de absolventi pe an, iar Romania, la 22 de milioane, doar 8.000 de absolventi. Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei promite ca parteneriatele public-privat vor creste numarul absolventilor. Autorul articolului este mai sceptic si inista asupra faptului ca presiunea pietei, care cere cat mai multi specialisti, duce de multe ori la coruptie in facultati si la scaderea standardelor de evaluare.

• Managerul iQuest, companie care lucreaza si pentru Virgin Atlantic sau Lloyd’s of London, ii lauda pe cei 160 de localnici angajati in Romania pentru multilingvismul, multiculturalismul si mentalitatea lor vestica.

• Giganti mondiali, printre care Microsoft, Alcaltel si Hewlett-Packard, au venit in Romania atrasi de programatorii ieftini, talentati si buni vorbitori de limbi straine, dar si de pozitia geografica a tarii noastre, situata aproape de bogatii Europei.

• Totusi, Romania nu se poate compara

Campanie de un miliard de dolari

• Alegerile prezidentiale din Statele Unite ale Americii din anul 2008 vor fi cele mai scumpe din istorie, cu costuri totale de peste un miliard de dolari.
• Suma minima pentru a participa cu sanse la cursa electorala este de 100 de milioane de dolari. Cine nu aduna aceasta suma pana la sfarstiul lui 2007, nu va fi luat in seama nici de media, nici de donatorii majori.
• Curtea Suprema a Statelor Unite a respins in anul 1976 orice limitare a fondurilor pe care le-ar putea folosi un partid politic pe parcursul unei campanii electorale.
• In campania din 2000, George W. Bush si Al Gore au cheltuit 607 milioane de dolari, In acelasi an, candidatii pentru Congres au cheltuit un miliard de dolari.

• Fostul guvernator de Iowa, Tom Vilsack, a renuntat sa mai candideze pentru alegerile din 2008, din lipsa de fonduri.

(Comisia Electorala Federala a Statelor Unite ale Americii)